……………….
Părinţii
Enigmatici şi cuminţi
Sunteţi scumpii mei părinţi!
Calde-s clipele cu voi
Sunteţi UNICI pentru noi!
Ne-aţi crescut, ne-aţi educat,
Leagănul ni l-aţi vegheat…
Visele s-au împlinit –
Suntem tot ce v-aţi dorit!
Sunt un frate…
Sunt o soră…
Suntem ginere şi noră –
Copilaşi ce vă adoră!
MAMĂ, TATĂ pentru voi
Da-voi ceasul înapoi
Să fiţi tineri şi frumoşi
Toată viaţa sănătoşi!
Sunteţi ÎNGERI pe pământ,
Sunteţi tot ce-avem mai SFÂNT!
Inima vă dăruim –
SCUMPI PĂRINŢI, NOI VĂ IUBIM!!!
Dragostea şi veşnicia ei…
Totul începe de la sentimentul numit dragoste. La vârsta adolescenţii acest sentiment este TOTUL, sau fără el nu ne putem imagina existenţa, este dragostea faţă de el/ea. Timpul îşi lasă amprenta asupra sentimentului şi încearcă să-i schimbe sensul făra ai schimba conţinutul. Din dragostea unul faţă de altul se naşte fructul iubirii – copilaşul, cel care uneşte familia, aduce căldură, lumină şi fericire nemărginită.
Omul trece prin multe forme ale dragostei….începe cu dragostea pentru părinţi, urmată de dragostea pentru el/ea, apoi se naşte dragostea pentru copilul nostru ca să ajungem la vârsta înţelepciunii şi să cunoaştem dragostea pentru nepoţei….aceste forme, trăite frumos şi cu demnitate poartă numele de dragostea pentru viaţă.
Dragostea este veşnică – cel puţin cea faţă de părinţi şi copii!
Afecţiunea este germenele pasiunii. Pasiunea este germenele celei mai perfecte iubiri sau altfel spus dragostea este o poveste străveche, dar care este totdeauna nouă. Aşa că, oricât de repede nu am trece noi prin vâltoarea anilor, inimile noastre rămân îndrăgostite, iar acest sentiment nu moare niciodată!
Dragostea nu are vârstă, nu are hotare, nu are început – nici sfârşit, dragostea este ca un edifiuciu, iar piatra care stă la temelia acestuia este iubirea, şi fiecare zi care trece este încă o pietricică pusă la temelia lui. Trebuie să păstrăm acest edificiu în care trăim, ne alimentăm sufletele şi ne încălzim inimile.
Scrisoare către Moş Crăciun
Dragă Moş Crăciun, mă numesc Cătălin, sunt din Chişinău, doar că acum stau la bunici în satul Chiştelniţa, raionul Teleneşti, îţi scriu adresa exactă ca să mă găseşti mai repede şi nu cumva să încurci adresa. Am un an şi patru luni, sunt micuţ încă, dar am şi eu dorinţe mari.
Anul acesta am fost un băieţel cuminte, cuminte, am ascultat-o pe mămica şi bunici, am învăţat bine tot ce mi s-a spus, de exemplu, am învăţat să merg la oliţă, să arăt câţi ani am, ştiu să arăt toate părţile corpului(nasul, ochii, urechia, limba, gura, mânuţa, piciorul, burta etc.), am învăţat să-mi fac semnul crucii, ştiu să mă joc de-a “Car-car”, iţi spun cum face vaca, pisica, câinele, toate animalele domestice şi chiar îl pot emite pe bunic atunci când arată din deget că “nu se poate”. Când vei veni la mine, îţi voi da pupici multe, multe, pentru că ştiu să le ofer într-un mod mai deosebit.
Ce pot să îţi cer? Îmi doresc jucării educative pentru copii, de exemplu pian, chitară, tablă magnetică pentru desen, se poate şi o maşinuţă în care să ma plimbu prin casă, o pereche de cizmuliţe călduţe şi bomboane – că tare le mai mănânc. Nu le doresc pe toate, dar aş fi foarte fericit dacă îmi ve-i aduce cel puţin una din acestea.
Aş dori să-l aduci şi pe tăticu acasă, că tare-mi este dor de el! Vreau să mă joc cu el şi să-i arăt tot ce am învăţat timp de un an şi patru luni, împreună sărbătorile vor fi mai calde, vesele şi luminoase!
Te rog frumos, nu uita şi de verişoara mea Năstica, care aş vrea să-i aduci din partea mea un telefon mobil unde cântă “Maşa şi Ursul”, unde înregistrează cuvinte, eu cred că tu ştii la care telefon mă refer.
În speranţa că ve-i citi scrisoarea, te aştept cu mare, mare drag.
Te iubesc mult, cu drag de la Caty!
Crăciun Fericit!!!!
Scrisoare către frate
Scumpul meu frate, iţi scriu aceste rânduri, nu pentru că nu am curajul să ţi le spun în faţă, ci pentru ca să le reciteşti de fiecare dată când îţi vei aduce aminte de mine.
Au trecut ani de când nu mai suntem împreună, aici, mă refer la anii cei mai frumoşi din căsuţa părintească, unde fiecare dimineaţă începea cu un ceai de mentă şi cu o “hrincă de pâine cu povidlă(şi nu magiun)”. Recunosc, tu erai mai rezervat, erai fecioraşul mamei ascultător şi cuminte pe când eu – o răsfăţată şi o răutate careia mi se dădea felia cea mai mare de “harbuz”, pulpa de gaină şi poate eu eram cea care mâncam cele mai multe bomboane, nu pentru că le primeam de la mama sau tata, dar pentru că ştiam unde le punea mama şi le găseam chiar şi în cel mai ascuns loc din casă.
Ştiu, te-am supărat de nenumărate ori, atunci când făceai vre-o năzbâtie şi eu te spuneam pârinţilor. Te ascultam la poartă, pe furiş ca să văd cu cine stăteai serile, te-am zgârâiat cu furculiţa atunci când mi-ai mâncat ultimul “colţunaş” din talgerul meu, ţi-am “spart capul” atunci când m-ai deranjat din jocul cu păpuşi. Şi pentru toate ÎŢI CER IERTARE!!!
Recunosc, sunt ambiţioasă şi nu mi-a fost niciodată frică să învăţ din propriile greşeli!
Ştii, sunt seri în care stau şi mă gândesc la scumpii noştri părinţi, cei care au avut marea răbdare şi putere să ne crească şi să ne educe în cel mai omenesc mod, sunt cei care ne-au învăţat să fim oameni, oricine nu am fi şi orice nu am avea în viaţă!
Te apreciez că ai reuşit să-ţi înveţi bine lecţia de la părinţi, dar, uneori am impresia că eşti prea bun cu omenii, ca mai apoi aceştea să-ţi mai întoarcă spatele din când în când. Nu vreau să te judec ci doar să-ţi zic că ai un suflet în care fiecare şi-ar găsi un loc călduţ.
Frăţioare, îţi multumesc enorm de mult că m-ai crescut alături de părinţi, că îmi aduceai lapte de la “Lăptăria din sat” şi mă plimbai în carucior toată ziulica… de mic erai conştient şi de mare ajutor.
Când îţi greşesc sunt sigură că zici în mintea ta, “Mai bine te fura cineva, cu adevărat!”, atunci când m-ai lăsat în drum, în cărucior şi dintr-o glumă, nanu Ion Vlas ma luat la el acasă, dar, chiar dacă s-ar întâmpla astăzi să mă supere cineva, ştiu că nu ve-i fi indiferent, pentru ca îţi sunt soră, iar inima ta nu ţi-ar permite să fii rece la durera mea.
Astăzi, fiecare din noi avem familie, avem câte un copil, interesele sunt diferite, în pofida la toate trebuie să ramânem fraţi, trebuie să ştim că părinţii noştri vor fi fericiţi atunci când ne vor vedea că suntem fericiţi şi ţinem unul la altul…
Scumpul meu frate, eu iţi doresc sănătate şi nu uita, esti mereu binevenit şi aşteptat în casa noastră, nu singur, ci cu scumpa ta familie, cu soţia ta deosebită şi cu dulcea ta fiiculiţă – care este verisoara fecioraşului meu!
Te iubesc….oricât de mult nu m-ai supăra!
Cu drag de tine frăţioare, de la sora Cristina!
Confesiunile jurnalistului Cristi Tabără la Arena Tinerilor Jurnalisti
Sâmbătă, 29 noiembrie, invitatul special la Arena Tinerilor Jurnalişti a fost jurnalistul Cristi Tabără, care ne-a creat o atmosferă distinsă şi fără mari zgomote, unde colegii au ascultat cu mare atenţie toate confesiunile si parerile dumnealui.
Pentru inceput, Cristi Tabara împărtăşeşte emoţiile pe care le simte fiind prezent la Arena Tinerilor Jurnalişti şi cu o frază convingatoare ne zice: “Aş vrea ca prezenatrea de astăzi să fie un dialog cu întrebări interactive la care eu sunt gata sa vă răspund 99% cu sinceritate!”
Discuţia a prins amploare raspunzând la întrebarea: “Cum a ajuns Cristi Tabără de la TVR 1 să fie jurnalist în Republica Moldova?”
“Prima propunere a venit de la directorul Val Butnaru al Trust Media Jurnal TV, unde am activat doi ani, ca mai apoi să mi se propună să fiu invitatul permanent la emisiunea Fabrika de pe Publika TV, pe care o moderez alături de Rita Ursalovschi. Val Butnaru este supărat cu mine şi nicidecum nu reuşesc să mă întâlnesc cu el, aş vrea să mă intâlnesc cu el azi, mâine sau poimâne, dar toate sunt ca pe val!”
Despre obiectivitatea postului TV Publika, Cristi este unicul jurnalist care recunoaşte sincer carui politician aparţine acestă televiziune
…..URMEAZA………….
Hramul satului Chistelnita
Hramul satului Chistelnita in acest an, parca a fost impartit in doua. Acest fapt se datoreaza alegerilor parlamentare din aceasta duminica, dar si viitoarelor alegeri locare pentru anul 2015.
Hramul satului Chistelnita in acest an a durat 2 zile.
Seara de 21 noiembrie a fost bronata de Renato Usatii printr-un “delegat” din satul nostru avind ca oaspeti pe Gheorghe Topa si Mc Guta(sau altfel zis, din alte surse MC Gootsa). Acestea au cintat cite 4 cintece, au facut o publicitate saraca lui Renato Usatii si au plecat sa mai unga ochii si altor localitati.
Seara de 22 noiembrie a fost o seara mai placuta din spusele consatenilor, nu pentru ca a venit formatia Catharsis adusa de PLDM, ci pentru ca aceasta formatie ne-a cintat mai multe ore in sir in comparatie cu cei din prima seara.
Culmea e ca – Usatii a incercat sa faca seara de 22 noiembrie mai romantica pentru chistelniteni prin deconectarea energiei electrice de la centrala Cioculteni, sau a incercat sa puna piedici partidului PLDM, cu scopul de a nu aduce formatia Catharsis in sat. Acea seara mirosea a confruntare politica!Totusi, problema energiei electrice a fost rezolvata, PLDM nu s-a lasat batut de Usatii!
Nu vreau sa fac tenta politica, dar e imposibil sa te retii de la asemenea evenimente importante pentru satul Chistelnita.
Dragi consateni, nu vreau sa va insuflu pentru cine sa votati, important e sa iesiti la vot duminica viitoare!
In numele parintilor, copiilor, fratilor, surorilor si cei dragi voua va indemn sa faceti un bine tarii noastre si sa veniti la vot duminica – 30 noiembrie!
Sa ne fie cu Doamne ajuta!
Va fi razboi!
“In Moldova va fi razboi!” Aceasta fraza se vehiculeaza din ce in ce mai des, cu cit ne apropiem de alegerile parlamentare de duminica viitoare, cu atit mai multe probe se aduc cetatenilor despre eventualul razboi.
Sunt prezentate diverse argumente printre care:
- in Moldova au patruns persoane pregatite, persoane simple la prima vedere, imbracate in costume sportive, cei care au venit in calitate de turisti si se pregatesc intensiv de razboi, asa numitii “Teroristi”
- cu trei saptamini in urma a fost dat ordinul de a se mobiliza toată tehnica militară și artileria grea și să o concentreze în Bulboaca și Căușeni
- luna decembrie va fi “o iarna fara de sfirsit!”
- si multe altele…
Am intilnit persoane care au intrat in panica si gindindu-se ce sa faca cu casa si familia daca intradevar va fi razboi. Ca mai apoi, la intrebarea mea daca “ve-i merge la vot duminica viitoare?”, ea sa-mi raspunda ca “sunt la serviciu, apoi nu sunt sigura de v-oi reusi sa merg la sectia de votare care este situata departe de casa mea.” Uimita de raspuns i-am zis: “Atunci, sa stii ca intradevar v-a fi razboi, voi, cei care gasiti motive pentru a nu merge la vot, ajutati sa fie razboi la noi acasa!”
Nu vreau sa fiu prizoniera acestor vehiculatii!
Sunt pregatita sa-mi expun votul duminica viitoare, deoarece imi pasa, deoarece in aceasta tara traiesc eu si familia mea, traiec parintii mei, traiesc fratii si toate rudele mele la care tin foarte mult!
Cu o rugaminte deosebita, indemn toti cetatenii sa mearga la vot duminica viitoare, in special cei plecati peste hotare!
Nu fiti indiferenti de soarta tarii noastre!
Votul tau conteaza!
Chistelnita – satul invaluit in mireasma bucarelor de sarbatoare…
21 noiembrie, zi asteptata de chistelniteni, e “Hramul satului si nu Ziua satului”, e sarbatoarea crestina – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil! Toti s-au pregatit de acesta sarbatoare, gospodarii au facut ordine prin curte, iar gospodinele si-au aranjat toate bine si mai bine prin casa, au pregatit bucate alese, astazi, de la intrarea in sat te dadea jos placerea mirosului de copturi, pirjoale etc…
Hramul satului pentru unii este doar o amintire pierduta, o amintire de casa, de parinti, de cei dragi…o revenire spirituala acasa pentru cei care sunt peste hotare, cei care ar da orice pentru a fi la masa de sarbatoare, chiar daca afara e rece si ploua!
Miine, consatenii isi v-or astepta oaspetii sau mai bine zis hramarii 🙂 , cu toate ca se intreaba, oare cine v-or veni pe acest glod (noroi)?!
Miine e sarbatoare pentru fiecare, in pofida timpului de afara trebuie sa zimbim si sa emanam caldura sufleteasca. Felicitari tuturor consatenilor, petrecere frumoasa alaturi de cei dragi!
Va las cu ginduri bune pina miine!
ÎNGER
Înger de apă şi de foc
Mi-ai dat în viaţă ca să joc
O scenă plină cu de toate –
Bune şi rele adunate.
Mi-ai dat şi măşti ca să-lencerc
Şi straiele să le îmbrac –
Să-nvăţ şi texte pederost…
Dar totul este fără rost!
Mi-ai dat şi rolul principal
Să fiu ca valul fără mal,
Să fiu o luptătoare,
Iar fiece greseală – fără de iertare.
Înger de apă şi de foc,
Nu pot!Eu voi ieşi din acest joc!
Voi fi un simplu spectator
Fără de măşti, fără a fi un trădător!
Voi fi aşa cum sunt mereu,
Fără grimase false ce nu fac nici un leu,
Fără zimbete şi vorbe goale,
Fără de cîntec care doare!
Şi-ntoate-ţi cer a m-ăndruma
Ca să le fac cu inima…
Cu gînd curat, fără păcat
SĂ FIU UN OM ADEVĂRAT!
Cristina POPESCU 